dobos.ro

Am privit în direct la TV cum Mihai I face troacă de porci toată clasa conducătoare din țara pe care o condus-o, și așteptam reacțiile după discurs. Așteptam scandalul dar nimic. Reacțiile nu au venit. Adică au venit reacții la imagine – ce elegant, ce bine se ține la 90 de ani, ce ținută, alte tâmpenii de astea – și reacții la trecut – omul ăsta e istorie, ce oameni erau pe vremea lui, trebuie să ne cunoaștem trecutul și alte stereotipii. Nimeni, dar NIMENI nu a interpretat spusele Regelui.

Am citit două articole aiuritoare, după părerea mea, despre discursul Regelui în parlament. Unul scis de Cristian Tudor Popescu în Gândul, iar un altul în Adevărul unde Ion Cristoiu cică „decripta” discursul Regelui. Ambele de un tembelism perfect.

Încep cu moralistul Cristoiu: „Nu a fost un text ceremonios, solemn, emoţionant despre el, despre monarhie, despre cei 90 de ani care au trecut de când este pe acest pământ. A fost un mesaj prin care el a dat unele sarciniParlamentului României republicane.”

Dacă vine în fața Parlamentului nu trebuia să se adreseze Parlamentului? Trebuia să povestească despre viața lui ca la „Surprize, surprize”? Trebuia să se comporte ca o vedetă de televiziune? Vere, ești prost?

CTP zicea așa: „Nu are rost să analizăm mesajul citit de rege, nu ştiu în ce măsură este compus de Domnia Sa şi este un discurs normal, obişnuit. Importantă este şansa extraordinară a poporului român de a putea vedea şi auzi un personaj din cartea de istorie”.

Nu are rost să analizăm mesajul citit? Ceeeee? E important că l-am văzut, nu e impotrtan ce a zis? Foarte tare. Puneți un poster cu Claudia Schiffer și fă-te că ai avut-o, dacă doar văzutul e important.

Citeşte mai departe »

A început numărătoarea inversă pentru preluarea României. Ce să deduci dintr-o știre mică, mică, mititică dată de două ori pe post la oră de minimă audiență? Eu am dedus că au venit extratereștrii la București, au mâncat caviar, au băut șampanie, și au dat drumul tăvălugului. Că oamenii din lista următoare pentru mine sunt extraterestri:

Esko Aho, Executive Vice President, Nokia, Helsinki; former Prime Minister of Finland ( cifra de afeceri: 41 mld euro)

Matthias Wissmann, President, The German Association of the Automotive Industry (VDA), Berlin; former Member of German Bundestag; former Federal Minister

Hans Wijers, Chairman and Chief Executive Officer, Akzo Nobel, Arnhem (14 mld euro)

Panagis Vourloumis, Chairman and Chief Executive Officer, Hellenic Telecommunications Organization (O.T.E.), Athens (6 mld euro)

Richard Olver, Chairman, BAE Systems, London (22 mld lire sterline)

Peter Löscher, Chief Executive Officer, Siemens, Munich (76 mld euro)

Ulrich Lehner, Chairman of the Board of Deutsche Telekom, Bonn; (64 mld euro)

John Elkann, Chairman, Fiat Group, Turin (50 mld euro)

Eckhard Cordes, Chief Executive Officer, Metro Group, Düsseldorf; former CEO Haniel, Duisburg; former Member of the Board, DaimlerChrysler (65 mld euro)

Manfred Bischoff, Chairman of the Supervisory Board, Daimler AG, Munich; former Member of the Board of Management, Daimler AG; former Chairman, EADS (79 mld)

 

Să nu uităm nici sectorul bancar:

Andreas Treichl, Chairman and Chief Executive Officer, Erste Bank der Oesterreichischen Sparkassen, Vienna (3,7 mld euro)

Peter Sutherland, Chairman, Goldman Sachs International; Chairman of the London School of Economics; UN Special Representative for Migration and Development; former Chairman, BP p.l.c.; former Director General, GATT/WTO; (51 mld USD)

Andreas Schmitz, President, Association of German Banks (BDB), Berlin; Chief Executive Officer, HSBC Trinkaus & Burkhardt, Düsseldorf

Dieter Rampl, Chairman, UniCredit Group, Milan (27 mld euro)

General The Lord Guthrie, Director, N M Rothschild & Sons, London; Member of the House of Lords; former Chief of the Defence Staff, London (doar 446 mil. lire sterline, dar ce nume frumos!)

Fiți atenți la Mugur Isărescu și la Mihai Tănăsescu, ambii membrii în Comisia Trilaterală. Nu la boc (da, așa cu b mic), nu la băsescu, geoană, ponta sau antonescu. Ăștia acum sunt copii de mingi. Pe teren au intrat JUCĂTORII. Adunați cifrele din paranteză și vă iese de trei ori PIB-ul României. Puteți descărca lista comletă a membrilor europeni comisiei de aici: Lista menbrilor Comisiei Trilaterale. Stați jos, citiți-o în liniște și cruciți-vă. Ce caută ăștia la București? Eu zic că au venit să vadă ce cumpără. O țară.

Mă aștept la bine. Pentru mine și familia mea. Și la foarte rău pentru majoritatea concetățenilor mei, care din păcate habar nu au că evul mediu s-a sfârșit de mult. Eu zic că va urma cea mai spectaculoasă transformare a Românei de la Carol I încoace. Fiți pe fază!

Ca să înțelegi cum trăiesc, vă prezint activitatea mea de azi.

7:00 A sunat ceasul. De obicei sună la 6:45, azi l-am pus mai târziu.
7:00-7:30 M-am spălat, m-am îmbrăcat, am făcut focul în șemineu. Am adus din mașină scaunul cumpărat ieri ca să am loc pentru muncitori și saci.
7:30-7:50 Am mers la Zimandul Nou după muncitori.
7:50-8:05 Ne-am intors la Zimand Cuz unde am oprit la Izolta pentru niște saci de tinci.
8:05-8:20 Am cumpărat tinci dar am fost sigur că nu ne-au dat ce avem acasă. I-am explicat că mă întorc dacă nu e bun.
8:20-8:30 Înapoi la acasă la Arad.
8:30-8:40 Am căutat un sac gol de tinci și am văzut că am avut dreptate. A venit Cristi Cilan, am discutat un pic. Am mai adus lemne și am pus pe foc.
8:42 A sunat telefonul: Cornel Zuba a avut ceva problemă la calculator, un restart a rezolvat. 1 minut.
Citeşte mai departe »

Hai să vorbesc în șabloane: clasa noastră politică este de mare căcat. Nu pot vota pe nimeni. Cu toate astea acum mă duc la vot pentru că viața părinților mei a fost nenorocită exact de oamenii cu mentalitatea celor care acum îl sprijină pe Traian Băsescu. Acest filmuleț îmi aduce aminte de anii comunismului feroce. E foarte mare bai când se  pot umple 400 de autobuze cu cretini care strigă la comandă, votează la comandă, cretini care în 1989 poate nici nu erau născuți. E înfiorător ce se pregătește aici. Problema e că nimic nu garantează că odată cu plecarea lui Băsescu va fi mai bine.

Sunt mândru de temeinicele mele cunoştinţe de matematici speciale dobândite dealungul a nenumărate semestre de politehnică, cunoştiinţe care m-au ajutat să ajung la concluzia că zero este egal cu zero, chiar şi atunci când este vorba de mediul academic. Acestă concluzie, prezentată publicului cu o lună în urmă, a fost confirmată de un recent studiu de evaluare a Societăţii Academice Române. 

Trupa veselă condusă de independenta şi retrasa candidată a pedeleului la europarlamentare Alina Mungiu Pippidi,  a dat stele universităţilor din RO.  Cinci stele au obţinut: Harward, Stanford, Princeton, Yale, MIT, Oxford şi Cambridge. Din păcate au fost descalificate datorită aşezării lor geografice. Dacă s-ar organiza concursuri anuale de 8 plus cârmaci pe Dâmboviţa, aveam şi 5 cinci stele, aşa maximul atins de vreo universitate a fost 4 stele. Şi alea doar trei la număr: Medicina de la Târgu Mureş şi Cluj şi Universitatea de la Iaşi. 0 stele au fost mai multe, printre care şi una din universităţile de dans tematic din Arad.

Din categoria “nu vreţi să lucraţi sau să studiaţi aici” face parte şi actualul loc de muncă al doamnei protestatare Lup Pulina. Deci , doamna Pulina, nu doar eu am spus că UAV=zero, şi ăştia de SAR spun la fel. Nu că  SAR ar fi un reper incontestabil pentru dezorientaţii din România, dar pâna la zero ştiu şi ei să numere. Aşa că, repede, foaia, pixul şi scrieţi: “Prin prezenta solicit desfacerea contractului meu de muncă …” Vorbesc eu cu Jancsi Kotroczo să vă angajeze la Roberto. La două stele. E o evoluţie.

Am citit ceva halucinant in Cotidianul din 8 martie. Nu are nimic cu femeile. Mai degrabă mi-a adus aminte de legendarul Yellow Submarine a celor patru din Liverpool. Un utilaj ce este un nonsens. E inutil, e aiurea colorat si e scump de intretinut. Aşa ceva se găseşte doar în poveşti, desene animate sau România. Cei de la Romsilva au cumpărat un tanc portocaliu. Sau au dat un tun. Sau amândouă. Citiţi aici.

Rareori mi se oferă un exemplu de ţopism de un asemenea nivel. Ţopism universitar. În Jurnalul Arădean de joi, 5 martie, a apărut o scrisoare deschisă de 3 pagini plătite, adresată fostului rector al aşa numitei universităţi “Aurel Vlaicu” din satul meu. Scrisoarea de “ba pe-a mă-tii” a fost scrisă de senatul UAV şi a fost semnată de 95,89% din personalul instituţiei.  95,89%, nici mai mult, nici mai puţin. Să vadă lumea ce e aia precizie inginerească. Scrisoarea descrie cronologic modul în care senatul UAV şi-a demonstrat valoarea morală şi intelectuală, numind în fruntea şcolii de balet o nulitate. După numire a urmat o profundă cugetare şi analiză de vreo 5 ani. Rezultatul: zero=zero, şi nulitatea a fost revocată din funcţia de prim balerin. Dar spectacolul abia atunci a început.

Balerinul s-a dovedit a fi recalcitrant şi a băgat nişte pile pe la procuratură, minister, DNA, CCPM, şi alte asemenea organizaţii caritabile, pentru a o verifica pe prima balerina care i-a succedat pe scena academică. Rezultatul: tot zero=zero, adică NUP. Dar balerinul nu s-a lăsat şi a urmat o plângere penală împotriva senatului UAV pentru asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.  Stop. Aici aş vrea să zăbovim puţin.

Dacă o pun cu prietenii de o afacere în care, să zicem, organizăm cursuri de spălători de parbrize. Luăm banii de la cursanţi, nu ţinem cursurile, la examen le mai cerem un ban ca să-i trecem, şi la sfârşit emitem nişte diplome. Pe hârtie moale, desigur, ca să aibă şi o utilitate. Facem chestia asta ani de zile. Umplem oraşul de spălători de parbrize licenţiaţi. Parbrizele din oraş vor fi, evident, în continuare murdare. Aşa e la noi, e jeg peste tot. Cu siguranţă se va găsi un proprietar de Q7 care să angajeze un “absolvent” de-al nostru şi apoi să facă o plângerer penală pentru că angajatul a confundat parbrizul cu capota. Noi vom lua oare NUP? Nu cred. Dar dacă dai diplome universitare unor ingineri care cred că în sistemul internaţional viteza se măsoară în km/h, unor economişti care nu au auzit de Charles Dow sau Edward Jones nici dacă numele lor de familie este rostit împreună, unor informaticieni care nu ştiu că 1024 este un număr rotund, toate astea nu sunt o problemă. Asta nu este asociere pentru săvârşirea de infracţiuni împotriva viitorului unei naţiuni.

Reiau analiza scripturii academice. Ţin să citez:

Pentru că aţi adus atingere imaginii Senatului şi Rectoratului Universităţii “Aurel Vlaicu” şi pentru denunţ calomnios veţi da socoteală în justiţie şi, desigur, în faţa lui Dumnezeu.

Cool fraţilor profesori universitari doctori! Tocmai aţi adus o atingere imaginii senatului şi rectoratului. Ameninţări cu justiţia, cu Dumnezeu, toate astea din parte condecerii unei “universităţi”. Faceţi-i vodoo, luaţi-vă chiloţii pe dos, otrăviţi-i pisica, la ce aţi demonstrat aici, astea ar fi metodele care vi s-ar potrivi. Vă propun să o alegeţi ca rector pe doamna Lup Pulina, una din semnatarele demersului vostru. Un asemena nume ar arăta perfect în fruntea unei asemenea instituţii.

Am fost cuprins de furie proletară după ce Dana mi-a arătat eticheta unui maiou de copii cumpărat din Ziridava, de la unul din raioanele de hăinuţe pentru copii. E un maiou pentru Carolina, copil de 2 ani. Preţul de plecare: 60 lei, adică vreo 16 euro. M-am uitat pe net, Quelle vinde set de 5 bucăţi la 50 lei.  Evident nu a apărut fraierul şi obiectul 100% bumbac dar 50% preţ de aur a rămas pe raft.

De ce presupune cineva că poate avea asemenea noroc încât să vină un cumpărător, sau mai degrabă cumpărătoare, oricât de blondă casnică, care va fi de acord să plătească bumbacul şi manopera chinezească la preţ de metal preţios? O fi Ogică patron la raion?

Au urmat reducerile:
- La juma’ de preţ nu-l vrea nimeni? Nu.
- La o treime? Ă-ă.
Naşpa. Va trebui să-l dăm cumva.
- 85% reducere. 10 lei. Vrea cineva? Doamna blondă? Da? Nimeni nu oferă mai puţin? Bang! Adjudecat!

Din câte ştiu, în Românica este interzis să vinzi sub preţul de achiziţie. Trag speranţa că nu au ajuns analfabeţii să aibă raioane la Ziridava. Ar fi tragic pentru respectul meu de sine. Eu ştiu să rezolv şi ecuaţii şi tot nu am raion acolo. Deci 9,90 a fost scris de cineva care ştia ce face. Probabil ştie care este preţul la care mai poate plăti chiria pentru locul ocupat de maiou. Stiţi: suprafaţa raionului impărţită la lungimea ori lăţimea maioului împachetat în două, totul împărţit la numărul de maiouri de pe raft ori numărul rafturilor supraetajate. Hmm? Ce ziceţi? La 9,90 a mai rămas de o măslină? Bag mâna în foc că da.

Dar mai bine aş băga mâna lor. Hai să-i ardem pe toţi în smoala iadului capitalist, să îi tragem în ţepele luate de noi sau să le dăm avans cu scâdurile rupte dintr-o bancă (evident rupte în rate egale, cu ajutorul a 2 giranţi). Îmi fierbe în inimă răzvrătirea şi mă simt din ce în ce mai oropsit. Pentru 20 de minute o vreau înapoi pe Ana Pauker. Cât s-o trimit să cumpere un maiou pentru Carolina.

Mergeam astăzi spre Intersecţie (a se citi Cerrefour) şi m-am convins că tura trecută nu am avut vedenii: în imediata vecinătate a mai sus amintitei instituţii se va construi un nou iad comercial.  Ceva cu West în denumire. Asta va însemna că de la Podgoria păna la ieşirea din oraş spre Nădlac vor fi 6 mall-uri. La care mai adăugăm un Selgros, un Metro, un Kaufland plus cel ce se va construi la ieşirea spre Timişoara şi vom avea 10 mall-uri până în 2010. Şi 0 km de autostradă ca nu cumva să ne treacă prin minte să ieşim din oraş. Vom fi un fel grădină de mall-uri, un ZOO comercial cu vitrine de sticlă în loc de gratii. Plante vor fi doar ca decor, asfalt în schimb cât vezi cu ochii.

În copilărie mă uitam fascinat la un serial TV la unguri: Geheimnisse des Meeres – Secretele mării. Ungurii au preluat serialul de la o televiziune germană deşi era un serial francez. Era un serial recent atunci, erau episoade filmate la începutul anilor 70. Televizor alb-negru, o voce gemană peste vocile estompate ale francezilor. Peste toate astea un narator ungur. Şi totuşi era o minune. Atunci am învăţat să citesc şi să pronunţ primul nume franţuzesc: Jaques-Yves Cousteau. Acest om ne învăţa să protejăm natura acum 40 ani. Iar noi în 2008 construim blocuri în locul parcurilor şi asfaltăm câmpul.  Ne temem că se termină petrolul dar nu vedem că înainte de petrol ni se termină pământul. În 2008 dăm lege că nu putem schimba destinaţia parcurilor botanice şi a grădinilor zoologice. Este de la sine înţeles că la Schönbrunn nu se poate face mall în loc de Tiergarten. Noi trebuie să dăm lege pentru aşa ceva. Curcile de la Zoo Timişoara se tăvălesc de râs.

Există un ziar local în satul nostru reşedinţă de judeţ, care tocmai îşi schimbă numele. Adică este în plin proces de rebranding, ca să înţeleagă şi românul. Îl va chema Jurnal Arădean după ce 18 ani l-a (da domnule Videanu, l liniuţă a) chemat Adevărul. Adică Pravda.

Evoluţia Pravdei noastre seamănă izbitor cu evoluţia originalului de la Moscova. După 1989 toată suflarea de la Flacăra Roşie a trecut la noul ziar Adevărul. O schimbare comunista ca la carte. Au rămas în aceleaşi birouri, aceaşi tipografie, aceaşi oameni cu aceaşi mentalitate. Aceleaşi limbi în acelaşi cur. E drept, curul se numea altfel, FSN în loc de PCR, pentru ca denumirea de PCR a fost interzisă prin lege. Totul era nou dar la fel.
Citeşte mai departe »